Teza cuprinde nouă capitole care sunt structurate în trei părți. Prima parte a tezei este dedicată studiului bibliografic al metodelor existente pentru calculul capacității portante a terenului de fundare, partea a doua a tezei de doctorat cuprinde noi abordări de calcul pentru obținerea relațiilor de estimare a capacității portante ținând cont de conlucrarea complexă fundație – teren de fundare iar partea a treia a tezei cuprinde principalele concluzii obținute în urma derulării programului de cercetare, contribuțiile personale la studiul capacității portante a terenurilor de fundare precum și anexele ce conțin rutinele originale de calcul a presiunilor critice inițiale pentru diverse situații (fundații continue rigide, fundații rectangulare, fundații circulare etc.).

Astfel, Capitolul 1 are rolul de a furniza o introducere generală asupra subiectului tezei și cuprinde justificarea temei de studiu și abordarea generală a programului de cercetare parcurs.

Capitolul 2 – Pierderea capacității portante a terenului de fundare – prezintă, în prima parte, fenomenul de pierdere a capacității portante, subliniind principalele faze de lucru ale unui teren de fundare supus unei încărcări transmise prin intermediul unei fundații de suprafață. De asemenea sunt definite noțiunile de presiune critică inițială și presiune critică ultimă. Partea a doua a acestui capitol este dedicată prezentării cauzelor ce pot conduce la pierderea capacității portante a terenului de fundate prin prisma celor mai reprezentative accidente rezultate din acest tip de cedare a terenului de fundare.

Capitolul 3 – Evoluția metodelor de calcul a capacității portante – prezintă un stadiu actual al metodelor de calcul a capacității portante a terenului de fundare, cu accent pe contribuția diferiților cercetători ce au efectuat studii în acest domeniu.

Capitolul 4 – Modele constitutive pentru determinarea capacității portante. În prima parte a acestui capitol sunt prezentate, succint, modelele constitutive utilizate în ingineria geotehnică, cu accentuarea modelelor constitutive: modelul liniar elastic – perfect plastic Mohr – Coulomb și modelul neliniar elasto – plastic cu deformații de întărire Hardening Soil. Aceste două modele sunt utilizate, în cadrul următoarelor capitole, pentru studiul factorilor ce influențează capacitatea portantă a terenurilor de fundare. Partea a doua a acestui capitol este dedicată determinării coeficienților presiunii critice inițiale ținând cont de coexistența zonelor plastice și elastice în masivul de pământ dar și de fenomenele de întărire a pământului prin deformare.

Capitolul 5 – Influența rigidității fundației și a rugozității tălpii fundației asupra presiunilor critice – este focusat pe stabilirea coeficienților presiunii critice inițiale pentru fundații rigide. Acest obiectiv este atins prin implementarea unei rutine, originale, în mediul de programare Matlab, care permite calculul presiunilor critice inițiale considerând distribuția reală a presiunilor de contact pe talpa fundațiilor rigide. Valorile obținute sunt comparate cu rezultatele obținute în urma analizelor complexe realizate în programul de analiză numerică cu elemente finite Plaxis. De asemenea, sunt realizate analize asupra influenței rugozității tălpii fundației asupra valorilor presiunilor critice inițiale și ultime.

Capitolul 6 – Influența formei și dimensiunilor fundației asupra presiunilor critice. În acest capitol sunt propuse două rutine originale de calcul a presiunilor critice inițiale pentru fundații cu talpă circulară și rectangulară. Aceste rutine utilizează pentru stabilirea stării de tensiune teoria elasticității iar pentru stabilirea zonelor plastice, criteriul de plasticizare Mohr-Coulomb. De asemenea, sunt prezentați și pașii necesari pentru determinarea presiunilor critice inițiale cu ajutorul programului de analiză numerică cu elemente finite Plaxis.

Capitolul 7 – Influența înclinării și excentricității încărcării asupra presiunilor critice – are rolul de a cuantifica factorii de corecție ai presiunilor critice inițiale și ultime pentru încărcări înclinate și excentrice. Pentru aceasta sunt utilizate modelele constitutive Mohr-Coulomb și Hardening Soil implementate în programul de analiză numerică cu elemente finite, Plaxis.

Capitolul 8 – Concluzii și contribuții personale – sintetizează principalele concluzii obținute în urma derulării programului de cercetare, subliniază contribuțiile personale la studiul capacității portante a terenului de fundare, enumeră lucrările realizate pentru diseminarea rezultatelor cercetării și propune noi direcții de cercetare în domeniul calculului terenului de fundare.