Șef lucrări dr.ing. Florin Bejan
Geologia studiază atât compoziția rocilor expuse la suprafață (în fazele istorice ale geologiei) cât și continuitatea acestora în adâncime, zăcămintele minerale solide, lichide și gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarței terestre, dar și structura internă stratificată a planetei.
În ceea ce privește ingineria civilă, majoritatea proiectelor implică excavarea în pământuri și transmiterea de încărcări la nivelul terenului de fundare prin intermediul fundațiilor. De asemenea, sunt situații în care pământul este folosit ca material de construcție (terasamente drumuri, diguri sau baraje din pământ, structuri de sprijin din pământ armat etc.). Fezabilitatea, planificarea, proiectarea, execuția, costurile și siguranța acestor construcții pot depinde în mod decisiv de condițiile geologice ale amplasamentului. Ținând cont de aceste considerente, un inginer constructor trebuie să înțeleagă suficient de bine geologia pentru a ști cum și când să folosească cunoștințele din domeniu, să fie capabil să citească rapoartele de investigare și să aprecieze modul în care condițiile descrise ar putea afecta o construcție.
Geologia inginerească este știința dedicată investigării, studierii și soluționării problemelor din inginerie și mediu, care pot apărea ca rezultat al interacțiunii dintre pământ și construcții sau activități umane, precum și prevenirea și remedierea hazardelor geologice.
Investigarea geologică și geotehnică reprezintă un element foarte important în faza inițială a procesului de realizare a unei construcții. Scopul este acela de a determina acele condiții de teren ce afectează siguranța, costurile, proiectarea și execuția construcției. Investigațiile geotehnice insuficiente, interpretarea defectuoasă a rezultatelor sau raportarea insuficient de clară a rezultatelor pot conduce la modificări costisitoare, lucrări de reabilitare post-construire sau chiar la cedarea structurii.
Scopul profilelor geologice este acela de a surprinde dezvoltarea pe verticală a stratificației de pe un anumit amplasament. Baza de lucru a unui profil geologic este harta topografică. Pentru a fi corect întocmite, ele trebuie să conțină: scara de proporție (verticală și orizontală), orientarea secțiunii longitudinale, expoziția pentru secțiunea transversală și unitățile de măsură.
Cercetarea geofizică a pământului folosind metoda seismică datează de la începutul anilor 1920. Metoda seismică folosită în caracterizarea terenului de fundare are la bază principiul că pământurile și rocile stâncoase au caracteristici diferite în ceea ce privește viteza și modul de propagare a undelor elastice, acestea depinzând în mod direct de natura mediului străbătut, pentru un mediu omogen viteza de propagare fiind constantă.
Încercările in situ au ca scop investigarea pământurilor direct pe amplasament cu instrumente introduse în teren. Popularitatea metodelor de investigare geotehnică in situ a crescut rapid în ultima perioadă și aceasta datorită îmbunătățirii semnificative a echipamentelor, tehnicilor de introducere, achiziției de date și procedurilor de analiză. Creșterea rapidă a numărului, diversității și capabilității încercărilor in situ face dificilă utilizarea acestora în practică dar și înțelegerea în totalitate a avantajelor și limitărilor.
Construcțiile transmit terenului de fundare, prin intermediul fundațiilor, acțiuni ce determină deformarea acestuia. Prin încercarea cu placa se încearcă simularea situației reale la o scară redusă, folosind plăci cu dimensiuni mai mici. În mod uzual, încărcările aplicate plăcilor determină apariția unor deformații, de ordinul milimetrilor, ce sunt parțial elastice și parțial remanente datorate compresibilității pământului.
Studiile mineralogice și petrografice pentru scopuri inginerești se fac pe baza analizelor microscopice calitative și cantitative, a analizelor termice sau roentgenografice, în vederea determinării mineralelor componente, în special a celor argiloase, care ocupă o poziție specială în cadrul geologiei inginerești. Pentru determinarea comportării rocilor pe durata de exploatare a construcțiilor sunt necesare de asemenea analize chimice în scopul precizării posibilităților de transformare sau de dizolvare în urma combinațiilor și reacțiilor chimice posibile a se desfășura în condițiile nou create.