<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cencerc\u0103rile in situ au ca scop\u00a0investigarea p\u0103m\u00e2nturilor direct pe amplasament cu diferite echipamente\u00a0introduse \u00een teren. Popularitatea metodelor de investigare geotehnic\u0103 in situ a crescut rapid \u00een ultima perioad\u0103 \u0219i aceasta datorit\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii semnificative a echipamentelor, tehnicilor de introducere, achizi\u021biei de date \u0219i procedurilor de analiz\u0103. Cre\u0219terea rapid\u0103 a num\u0103rului, diversit\u0103\u021bii \u0219i capabilit\u0103\u021bii \u00eencerc\u0103rilor in situ face dificil\u0103 utilizarea acestora \u00een practic\u0103 dar \u0219i \u00een\u021belegerea \u00een totalitate a avantajelor \u0219i limit\u0103rilor.<\/p>\n
O prim\u0103 categorie de \u00eencerc\u0103ri in situ este reprezentat\u0103 de \u00eencerc\u0103rile penetrometrice. \u00cencercarea de penetrarea standard (SPT) \u0219i \u00eencercarea de penetrare pe con (CPT) sunt dou\u0103 \u00eencerc\u0103ri obi\u0219nuite pentru investigarea in situ a terenului. \u00cencercarea de penetrare dinamic\u0103 pe con (DCPT) are caracteristi comune at\u00e2t cu CPT c\u00e2t \u0219i cu SPT. \u00cencercarea se realizeaz\u0103 prin introducerea unui con \u00een p\u0103m\u00e2nt cu ajutorul unui berbec ce cade de la o anumit\u0103 \u00een\u0103l\u021bime. Se \u00eenregistreaz\u0103\u00a0num\u0103rul de c\u0103deri necesare pentru p\u0103trunderea conului pe o anumit\u0103 ad\u00e2ncime. \u00cen acest sens procedura este asem\u0103n\u0103toare cu SPT. Forma conului este similar\u0103 cu cea a penetrometrului folosit la CPT.<\/p>\n
\u00cen anul 1902\u00a0colonelul Charles R. Gow, proprietarul firmei Gow Construction din Boston, a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 foraje de investigare folosind prelevatoare cu diametrul de 1 inch (2,5 cm). La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1920 \u0219i \u00eenceputul anilor 1930, procedura a fost standardizat\u0103 de Harry Mohr, inginer la Gow. Mohr a adoptat un prelevator despicat cu diametrul exterior de 50,8 mm. Procedura prevede\u00a0\u00eenregistrarea num\u0103rului de c\u0103deri necesar p\u0103trunderii prelevatorului pe o ad\u00e2ncime de\u00a045 cm folosind un berbec de 81,6 cm l\u0103sat s\u0103 cad\u0103 liber de la \u00een\u0103l\u021bimea de 76,2 cm. Se \u00eenregistreaz\u0103 num\u0103rul de c\u0103deri necesar p\u0103trunderii prelevatorului pe ultimii 30 cm.<\/p>\n
De\u0219i nu toat\u0103 lumea folosea prelevatorul propus de Gow, care era originar din zona Boston, lui Karl Terzaghi i-a pl\u0103cut. \u00cen cadrul Comitetului ASCE pentru prelevarea \u0219i \u00eencercarea p\u0103m\u00e2nturilor, format \u00een 1938, Terzaghi \u0219i Arthur Casagrande au sus\u021binut\u00a0adoptarea procedurii. Munca a fost continuat\u0103 \u00een cadrul acestui comitet la Harvard de Juul Hvorslev, care a inclus procedura \u00een cadrul lucr\u0103rii “The Present Status of the Art of Obtaining Undisturbed Samples of Soil” (\u201eStadiul actual al ob\u021binerii de e\u0219antioane netulburate de p\u0103m\u00e2nt\u201d).<\/p>\n
Concep\u021bia lui Terzaghi de a folosi num\u0103rul de lovituri \u201estandard\u201d pentru estimarea propriet\u0103\u021bilor p\u0103m\u00e2ntului a fost introdus\u0103 \u00een 1947 c\u00e2nd acesta \u00eempreun\u0103 cu Harry Mohr au propus corela\u021bii \u00eentre presiunea acceptabil\u0103 \u0219i num\u0103rul de lovituri (SPT) \u00een nisipuri. Mai t\u00e2rziu, \u00een acela\u0219i an, Terzaghi a botezat prelevatorul de 2 inch a lui Gow cu titulatura de “Standard Penetration Test – SPT”. Prelevatorul \u0219i procedura au fost adoptate oficial de c\u0103tre ASTM \u00een anul 1958 (\u00cencercare D1586) \u0219i revizuit\u0103 apoi \u00een 1984.<\/p>\n