{"id":38,"date":"2017-10-24T10:24:35","date_gmt":"2017-10-24T10:24:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.florinbejan.ce.tuiasi.ro\/?page_id=38"},"modified":"2021-11-01T20:04:26","modified_gmt":"2021-11-01T18:04:26","slug":"geologie-inginereasca","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/?page_id=38","title":{"rendered":"Geologie inginereasc\u0103"},"content":{"rendered":"

LUCR\u0102RI<\/h1>\n
\n

\u0218ef lucr\u0103ri dr.ing. Florin Bejan<\/p>\n

\n

Geologia<\/strong><\/a>\u00a0studiaz\u0103 at\u00e2t compozi\u021bia\u00a0rocilor<\/a>\u00a0expuse la suprafa\u021b\u0103 (\u00een fazele istorice ale geologiei)\u00a0c\u00e2t \u0219i continuitatea acestora \u00een ad\u00e2ncime, z\u0103c\u0103mintele\u00a0minerale<\/a>\u00a0solide, lichide \u0219i gazoase, structura integral\u0103 a planetei\u00a0Terra<\/a>,\u00a0pl\u0103cile tectonice<\/a>\u00a0ale\u00a0scoar\u021bei terestre<\/a>, dar \u0219i structura intern\u0103 stratificat\u0103 a planetei.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te ingineria civil\u0103, majoritatea proiectelor implic\u0103 excavarea \u00een p\u0103m\u00e2nturi \u0219i transmiterea de \u00eenc\u0103rc\u0103ri la nivelul\u00a0terenului de fundare prin intermediul funda\u021biilor. De asemenea, sunt situa\u021bii \u00een care p\u0103m\u00e2ntul este folosit ca material de construc\u021bie (terasamente drumuri, diguri sau baraje din p\u0103m\u00e2nt, structuri de sprijin din p\u0103m\u00e2nt armat etc.). Fezabilitatea, planificarea, proiectarea, execu\u021bia, costurile \u0219i siguran\u021ba\u00a0acestor construc\u021bii pot depinde \u00een mod decisiv de condi\u021biile geologice ale amplasamentului. \u021ain\u00e2nd cont de aceste considerente,\u00a0un inginer constructor trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 suficient de bine geologia pentru a \u0219ti cum \u0219i c\u00e2nd s\u0103 foloseasc\u0103 cuno\u0219tin\u021bele din domeniu, s\u0103 fie capabil s\u0103 citeasc\u0103 rapoartele\u00a0de investigare \u0219i s\u0103 aprecieze modul \u00een care condi\u021biile descrise ar putea afecta o construc\u021bie.<\/p>\n

Geologia inginereasc\u0103<\/strong> este \u0219tiin\u021ba\u00a0dedicat\u0103 investig\u0103rii, studierii \u0219i solu\u021bion\u0103rii problemelor din inginerie \u0219i mediu, care pot ap\u0103rea ca rezultat al interac\u021biunii dintre\u00a0p\u0103m\u00e2nt \u0219i\u00a0construc\u021bii sau activit\u0103\u021bi umane, precum \u0219i prevenirea \u0219i remedierea hazardelor geologice.<\/p>\n

\n

L1.\u00a0Cercetarea geologic\u0103 \u0219i geotehnic\u0103 a amplasamentelor, cerin\u021bele \u00eentocmirii studiilor legate de amplasamente<\/a><\/h4>\n

Investigarea geologic\u0103 \u0219i geotehnic\u0103 reprezint\u0103 un element foarte important \u00een faza ini\u021bial\u0103 a procesului de realizare a unei construc\u021bii. Scopul este acela de a determina acele condi\u021bii de teren ce afecteaz\u0103 siguran\u021ba, costurile, proiectarea \u0219i execu\u021bia construc\u021biei. Investiga\u021biile geotehnice insuficiente, interpretarea defectuoas\u0103 a rezultatelor sau raportarea insuficient de clar\u0103 a rezultatelor pot conduce la modific\u0103ri costisitoare, lucr\u0103ri de reabilitare post-construire sau chiar la cedarea structurii.<\/p>\n

L2.\u00a0Investigarea terenului de fundare prin metode distructive: sondaje deschise \u0219i foraje. Activitate individual\u0103: Trasarea profilului geologic<\/a><\/h4>\n

Scopul profilelor geologice este acela de a surprinde dezvoltarea pe vertical\u0103 a stratifica\u021biei de pe un anumit amplasament. Baza de lucru a unui profil geologic este harta topografic\u0103. Pentru a fi corect \u00eentocmite, ele trebuie s\u0103 con\u021bin\u0103: scara de propor\u021bie (vertical\u0103 \u0219i orizontal\u0103), orientarea sec\u021biunii longitudinale, expozi\u021bia pentru sec\u021biunea transversal\u0103 \u0219i unit\u0103\u021bile de m\u0103sur\u0103.<\/p>\n

L3.\u00a0Investigarea terenului de fundare prin metode geofizice. Activitate individual\u0103: Metoda refrac\u021biei seismice<\/a><\/h4>\n

Cercetarea geofizic\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului folosind metoda seismic\u0103 dateaz\u0103 de la \u00eenceputul anilor 1920. Metoda seismic\u0103 folosit\u0103 \u00een caracterizarea terenului de fundare are la baz\u0103 principiul c\u0103 p\u0103m\u00e2nturile \u0219i rocile st\u00e2ncoase au caracteristici diferite \u00een ceea ce prive\u0219te viteza \u0219i modul de propagare a undelor elastice, acestea depinz\u00e2nd \u00een mod direct de natura mediului str\u0103b\u0103tut, pentru un mediu omogen viteza de propagare fiind constant\u0103.<\/p>\n

L4.\u00a0Cercetarea terenului de fundare prin \u00eencerc\u0103ri in situ. Activitate individual\u0103: \u00cencercarea de penetrare dinamic\u0103 cu con<\/a><\/h4>\n

\u00cencerc\u0103rile in situ au ca scop\u00a0investigarea p\u0103m\u00e2nturilor direct pe amplasament cu instrumente introduse \u00een teren. Popularitatea metodelor de investigare geotehnic\u0103 in situ a crescut rapid \u00een ultima perioad\u0103 \u0219i aceasta datorit\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii semnificative a echipamentelor, tehnicilor de introducere, achizi\u021biei de date \u0219i procedurilor de analiz\u0103. Cre\u0219terea rapid\u0103 a num\u0103rului, diversit\u0103\u021bii \u0219i capabilit\u0103\u021bii \u00eencerc\u0103rilor in situ face dificil\u0103 utilizarea acestora \u00een practic\u0103 dar \u0219i \u00een\u021belegerea \u00een totalitate a avantajelor \u0219i limit\u0103rilor.<\/p>\n

L5.\u00a0Determinarea modulului de deforma\u021bie liniar\u0103 prin \u00eencercarea cu placa. Activitate individual\u0103: \u00cencercarea cu placa<\/a><\/h4>\n

Construc\u021biile transmit terenului de fundare, prin intermediul funda\u021biilor, ac\u021biuni ce determin\u0103 deformarea acestuia. Prin \u00eencercarea cu placa se \u00eencearc\u0103 simularea situa\u021biei reale la o scar\u0103 redus\u0103, folosind pl\u0103ci cu dimensiuni mai mici. \u00cen mod uzual, \u00eenc\u0103rc\u0103rile aplicate pl\u0103cilor determin\u0103 apari\u021bia unor deforma\u021bii, de ordinul milimetrilor, ce sunt par\u021bial elastice \u0219i par\u021bial remanente datorate compresibilit\u0103\u021bii p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

L6.\u00a0Propriet\u0103\u021bile fizico-mecanice ale rocilor \u0219i mineralelor<\/a><\/h4>\n

Studiile mineralogice \u0219i petrografice pentru scopuri inginere\u0219ti se fac pe baza analizelor microscopice calitative \u0219i cantitative, a analizelor termice sau roentgenografice, \u00een vederea determin\u0103rii mineralelor componente, \u00een special a celor argiloase, care ocup\u0103 o pozi\u021bie special\u0103 \u00een cadrul geologiei inginere\u0219ti. Pentru determinarea comport\u0103rii rocilor pe durata de exploatare a construc\u021biilor sunt necesare de asemenea analize chimice \u00een scopul preciz\u0103rii posibilit\u0103\u021bilor de transformare sau de dizolvare \u00een urma combina\u021biilor \u0219i reac\u021biilor chimice posibile a se desf\u0103\u0219ura \u00een condi\u021biile nou create.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

\"10\"<\/p>\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LUCR\u0102RI \u0218ef lucr\u0103ri dr.ing. Florin Bejan Geologia\u00a0studiaz\u0103 at\u00e2t compozi\u021bia\u00a0rocilor\u00a0expuse la suprafa\u021b\u0103 (\u00een fazele istorice ale geologiei)\u00a0c\u00e2t \u0219i continuitatea acestora \u00een ad\u00e2ncime, z\u0103c\u0103mintele\u00a0minerale\u00a0solide, lichide \u0219i gazoase, structura integral\u0103 a planetei\u00a0Terra,\u00a0pl\u0103cile tectonice\u00a0ale\u00a0scoar\u021bei terestre, dar \u0219i structura intern\u0103 stratificat\u0103 a planetei. \u00cen ceea ce prive\u0219te ingineria civil\u0103, majoritatea proiectelor implic\u0103 excavarea \u00een p\u0103m\u00e2nturi \u0219i transmiterea de \u00eenc\u0103rc\u0103ri la
Read more<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-38","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/38","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=38"}],"version-history":[{"count":47,"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/38\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9172,"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/38\/revisions\/9172"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/florinbejan.ce.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=38"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}